Nume: |
Cabinet Individual de Psihoterapie Iulia Iordachescu - Pitesti |
E-mail: |
iuliaiordachescu@yahoo.com |
Telefon: |
0740 036 471 |
Adresa: |
Pitesti, Str. Carol Davila, Bl. M7, Sc. B, Ap. 3, Jud. Arges. |
Evaluare psihologica, Consiliere psihologica, Tulburari afective, Sindrom de stress post – traumatic, Anxietate, Dependente, Tulburari de comportament, Tulburari de personalitate, Tulburari obsesiv - compulsive, Psiholog clinician, Psihologie generala, Psihologia persoanei, Psihologia dezvoltării, Psihologia invatarii, memoriei și cunoasterii, Psihologia sociala, Psihoterapie individuala si de cuplu, Psihologia Muncii, Logopedie.
Cabinet Individual de Psihoterapie Iulia Iordachescu este cabinet privat profesionist, dedicat furnizarii serviciilor de psihologie, consiliere psihologica si psihoterapie la cele mai inalte standarde etice. Stand de vorba cu un psihoterapeut sau consilier psihologic puteti determina o schimbare pozitiva ce poate genera un sentiment de bunastare psihologica. In cabinetul nostru, profesionalismul si determinarea, ofera un mediu care va permite sa va exprimati deschis, respectand principiul confidentialitatii, respectului reciproc si al neculpabilitatii cu privire la problemele tulburatoare. Psihoterapeutul dispune de o teorie privind functionarea psihicului uman si geneza tulburarilor psihice, teorie pe care isi bazeaza tehnicile de intrajutorare. Uneori e vorba de un amestec de teorii, nu intotdeauna clar explicitate, intalnirile avand loc in ceea ce se numeste cadru terapeutic: adica, au loc intotdeauna in acelasi loc (dar nu in public sau la domiciul clientului), in aceeasi zi a saptamanii si la aceeasi ora. Practica psihoterapiei consta din aplicarea unui tratament inteligibil, deliberat si planificat, pe baza unei instruiri generale si specifice, asupra tulburarilor aparute in comportamentul si starile apartinand starii de boala, datorate cauzelor psiho-sociale sau celor psihosomatice, prin mijloace si metode stiintifice, psihoterapeutice si nonmedicale/chimice, in interactiunea dintre una sau mai multe persoane aflate in tratament si unul sau mai multi psihoterapeuti, avand drept obiectiv eliminarea atitudinilor pertubatoare ale schimbarii si promovarea unui proces de maturizare, dezvoltare si sanatate la persoana tratata.
Psihoterapie centrata pe persoana este o abordare terapeutica umanista, dezvoltata de Carl Rogers in anii 1940 - 1950. Avand in vedere rolul terapeutului de a sprijini si asculta pacientul, acest tip de terapie s-a numit la inceput non-directiva, apoi psihoterapie centrata pe client - datorita responsabilitatii pacientului pentru propria evolutie. Astazi este cunoscuta ca psihoterapie centrata pe persoana sau psihoterapie rogersiana. Conform principiului umanist dupa care se ghideaza terapia centrata pe persoana, se pune foarte mare valoare pe importanta fiecarui individ si a valorilor umane. Accentul cade pe natura creativa, spontana si activa a omului, precum si pe capacitatea sa de a depasi greutatile si momentele de disperare. La fel ca psihoterapia existentiala, terapia centrata pe persoana evidentiaza responsabilitatea fiecaruia pentru propria evolutie in viata.
Teoria lui Rogers are la baza "tendinta la actualizare" a oamenilor, adica motivatia intrinseca prezenta in orice forma de viata de a-si dezvolta potentialul pana la cel mai inalt nivel posibil. Cu alte cuvinte, fiinta umana are o natura esential constructiva - incearca tot timpul sa se descurce cat mai bine in viata, iar esecul nu se datoreaza lipsei vointei, ci conditiilor neprielnice sau nefavorabile care impiedica, distorsioneaza sau pervertesc acest potential.
In psihoterapie centrata pe persoana terapeutul vine cu o atitudine pozitiva si are rolul de a oferi pacientului un mediu empatic, in care acesta sa se simta acceptat si respectat neconditionat. Potrivit lui Rogers, intelegerea oferita de terapeut si mediul optimist sunt conditiile care vor conduce la schimbarea pacientului. Acesta este ajutat sa se regaseasca pe sine cu adevarat (self-ul real), sa se elibereze de asteptarile si standardele impuse de cei din jur (self-ul ideal). Dezechilibrul psihic se naste din discrepanta dintre self-ul real si self-ul ideal. Cu cat aceasta incongruenta este mai mare, cu atat suferinta individului este mai mare si vor interveni mecanismele de aparare: negarea (respingerea situatiei amenintatoare) si distorsiunea perceptiva (reinterpretarea unei situatii astfel incat sa para mai putin amenintatoare).
Rogers facea o analogie intre psihoterapia centrata pe persoana si a invata pe cineva sa mearga pe bicicleta: nu poti invata pe cineva doar explicandu-i - trebuie sa incerce el insusi; in acelasi timp nu poti sa-l sustii permanent - la un moment dat trebuie sa iti tina singur echilibrul, iar daca va cadea, asta e. Si in terapie, pacientul trebuie sa dobandeasca autonomie - libertate si responsabilitati. Tehnica utilizata de terapeut se numeste reflectarea; cu alte cuvinte, acesta va reflecta cu sinceritate emotiile pacientului. Potrivit lui Rogers, terapeutul trebuei sa aiba trei caracteristici esentiale: sinceritate (congruenta), empatie si respect fata de pacient.
Rogers a dezvoltat psihoterapia centrata pe persoana in perioada in care lucra intr-o clinica pentru copii, insa terapia este destinata tuturor categoriilor de varsta (la copii se foloseste interpretarea de rol). Terapia rogersiana a fost utilizata pe larg in schizofrenie, depresie, anxietate, alcolism, disfunctii cognitive si tulburari de personalitate. O sedinta dureaza 45 - 50 de minute, pana in 60 de minute. Poate fi aplicata in cadrul terapiei individuale, in grup sau in terapia de familie. Condiții necesare pentru desfășurarea procesului terapeutic:
A.Două persoane – clientul și terapeutul, se află în contact psihologic.
B. Prima persoană – clientul, se află într-o stare de incongruență, fiind vulnerabil sau anxios. De cele mai multe ori, incongruențele apar atunci când există discrepanțe între imaginea de sine și experiența trăită. Uneori, clienții nu sunt conștienți de acestea.
C. A doua persoană – terapeutul, este congruentă în cadrul relației. Cu alte cuvinte, terapeutul este conștient de sine și este autentic, fără să se prefacă sau se ascundă.
D. Terapeutul acceptă necondiționat clientul ca persoană. Mai specific, terapeutul acceptă clientul pentru ceea ce este, nu judecă experiențele clientului, nu le etichetează ca fiind bune sau rele, valoroase sau nevaloroase, nu le aprobă sau dezaprobă, pentru ca acesta să le poată explora fără temeri.
E. Terapeutul înțelege empatic clientul. Prin urmare, face tot posibilul să înțeleagă perspectiva clientului și să privească lumea din perspectiva lui.
F. Clientul percepe cel puțin într-o mică măsură acceptarea necondiționată și înțelegerea empatică pe care o oferă terapeutul.
Psihologie;
- Consiliere psihologica.
Coaching si dezvoltare personala:
- Autocunoastere si accesarea potentialului interior;
- Consilierea carierei;
- Control si autocontrol comportamental si emotional;
- Dezvoltarea abilitatilor de comunicare;
- Gestionarea timpului;
- Managementul stresului.
Psihoterapie individuala:
- Anxietate, atacuri de panica, fobii;
- Dependenta de alcool;
- Dependenta de droguri/medicamente;
- Dependenta de jocuri de noroc;
- Depresie;
- Dificultati de comunicare, relationare, adaptare;
- Dificultati in luarea deciziilor;
- Experiente traumatice;
- Managementul conflictului;
- Managementul stresului la locul de muncă;
- Obezitate;
- Pierderea unei persoane dragi, divort, separare, doliu;
- Renuntare la fumat;
- Retragere din viata sociala;
- Stima de sine scazuta, devalorizare;
- Tulburări ale somnului (insomnii, cosmaruri, somn agitat);
- Tulburari alimentare.
Psihoterapie de cuplu:
- Certurile frecvente;
- Disfunctiile sexuale;
- Gelozia, violenta verbala, fizica si sexuala;
- Indecizia de a ramane in relatie;
- Infidelitatea;
- Pregatirea pentru casatorie;
- Psihoterapie sistemica de familie si cuplu
- Sarcina nedorita de partener
- Sexologie
Psihoterapie adolescenti:
- Anxietate, fobii, tulburari somatice cu cauza psihica;
- Conduite agresive, violenta, nervozitate, minciuna, furt, fuga de acasa;
- Conflicte in familie, dificultati de relationare;
- Dependente - alcool, droguri, fumat;
- Dificultati de invatare, esec scolar, absenteism, abandon;
- Probleme afective si sexuale;
- Stima de sine scazuta, depresie, tentative de suicid;
- Tulburari ale comportamentului alimentar (anorexie, bulimie);
- Tulburari ale somnului, tensiune emotionala, incapacitate de a se relaxa.
Consiliere si informare pentru parinti:
- Consiliere privind educatia si comportamentul fata de copil;
- Training-ul parintilor cu copii dificili.
Formare in psihoterapie.