Psihologia  este știința care studiază comportamentul uman, inclusiv funcțiile și procesele mentale ca inteligența, memoria, percepția, precum și experiențele interioare și subiective cum sunt: sentimentele, speranțele și motivarea, procese fie conștiente, fie inconștiente. Abordări ale psihologiei: Abordarea Cognitivă, Abordarea Umanistă, Abordarea Comportamentală, Abordarea Psihodinamică.

Psihiatria poate fi definită ca o „disciplină de sinteză” prin care urmărirea și menținerea sănătății mintale - scopul său principal - se obțin luând în considerare diverși factori: psihologici, socio-culturali, politici, juridici, medico-farmacologici. Domeniul psihiatriei se extinde în multe alte specialități medicale. Tulburările psihice și bolile mintale influențează aproape toate aspectele vieții unui pacient, funcțiile fizice, comportamentul, afectivitatea, perceperea realității, relațiile interumane, sexualitatea, munca și timpul liber.

Tulburarea Deliranta -Cauze, Simptome, Tratament

Tulburarea Deliranta -Cauze, Simptome, Tratament

Tulburarea deliranta este tulburarea un care singura manifestare esre delirul, care este fix si de necontenit, delirurile care nu snt bizare se situeaza in sfera posibilului.

Diagnosticul de tulburare delirantă are la bază prezenţa ideilor delirante(convingeri fără un temei real) pe o perioadă de cel puţin o lună. Ideile delirante nu sunt bizare, adică ţin de situaţii care se pot întâmpla în viaţa reală; cele mai frecvente sunt de persecuţie, de gelozie, de grandoare.

Deşi nu sunt un simptom caracteristic acestei boli, pot exista halucinaţii; ele sunt tactile sau olfactive şi sunt în legătură cu temele ideilor delirante. De exemplu: pacientul simte că insecte îi merg pe sub piele (halucinaţii tactile), în cazul unor idei delirante de infestare cu paraziţi.

De obicei, nivelul de funcţionare şi personalitatea pacientului nu suferă modificări majore iar comportamentul bolnavului nu este straniu sau bizar. Din această cauză, contactul cu medicul psihiatru se produce târziu şi de obicei, nu este dorit de pacient. Acesta îşi susţine cu multă convingere părerile, adresându-se, mai degrabă, instanţelor de judecată sau unor medici de pe alte specialităţi, în încercarea de a-şi găsi liniştea.

O funcţionare redusă poate să apară totuşi ca o consecinţă a ideilor delirante: bolnavul nu mai iese din casă de frica unor indivizi care vor să-i facă rău (idei delirante de persecuţie).

In materialele teoretice de psihiatrie tulburarea deliranta se clasifica dupa urmatoarele cauze:

- delirium datorat unor conditii medicale generale

- delirium indus de o substanta; acesta poate fi determinat de alcool, amfetamine, cannabis, cocaina, halucinogene, inhalante, opiacee, sedative, hipnotice, anxiolitice si alte droguri sau medicamente.

- delirium datorat unor cauze multiple: encefalopatie hepatica, traumatism cranian, encefalita virala , abstinenta de la alcool.

Pe langa acestea exista si alte numeroase cauze de delir inca necunoscute.

Copiii sunt mai predispusi la delir decat adultii, in special in cadrul bolilor febrile sau dupa administrarea unor medicamente

Simptomele tulburarii delirante

Perceptiile eronate nu sunt doar vizuale ci si auditive (poti auzi voci), olfactive, tactile sau gustative.

Persoanele care sufera de tulburarea deliranta in perioade scurte de timp (ore, zile) isi pierd gandirea clara,constienta si nu pot recunoaste l;ucrurile si persoanele din jur, le este greu sa poarte o conversatie, atentia fiindu-i distrasa de lucruri neinsemnate.

Tulburarea deliranta se manifesta prin pierderea memoriei recenta ,dificultatea de a articula cuvintele,imposibilitatea de a scrie, vorbirea poate fi divaganta sau accelerata si incoerenta,pot trece pe neasteptate de la un subiect la altul.

Alte semne ale tulburarii delirante sunt interpretarile eronate, iluziile si halucinatiile. De exemplu batutul in usa poate fi luat in mod eronat drept foc de arma (interpretare), pliurile paturii de pe pat pot parea a fi obiecte animate (iluzie), ori pot apare imagini si obiecte plutind in aer (halucinatii).Persoanele cu delir sunt adesea dezorientate in timp (poti crede ca este dimineata la miezul noptii) sau in spatiu (atunci cand esti la spital esti ferm convinsa ca de fapt te afli acasa).

Tulburarile din cadrul delirului apar in special seara, dimineata manifestarile fiind reduse sau chiar absente

Tratamentul tulburarii delirante

Atunci cand este posibil, se incearca tratarea cauzei delirului. De exemplu se trateaza infectia ce dermina febra si delirul, se intrerupe administrarea medicamentului sau drogurilor ce pot da aceasta tulburare.

Cand nu se cunoaste cauza, se incearca tratarea delirului cu medicatieantipsihotica si sedativa, dar care nu s-a dovedit complet eficienta.

 

© 2015 Copyright by psihologie-psihiatrie.ro