Boala Alzheimer

Boala Alzheimer este o boală degenerativă progresivă a creierului ce distruge gradat memoria, capacitatea de judecare, atenția, orientarea, comunicarea  și efectuarea activitățiilor zilnice. In timp ce boala avansează pot apărea modificări ale personalității, stări de neliniște, agitație sau agresivitate. halucinații, idei delirante. 

Aceasta boala este intalnita in cele mai multe cazuri la femei.

Incepe cu cheile de la usa pe care nu le mai gasim si care apar mai tarziu in locuri neobisnuite. Apoi la cumparaturi, in mijlocul magazinului, nestiind care este rostul nenumaratelor obiecte colorate. Mai tarziu propria locuinta pare a fi un teritoriu necunoscut. Iar in final, nu mai recunoastem nici partenerul alaturi de care ne-am petrecut intreaga viata. Boala Alzheimer este un inamic neiertator, ce apare din ce in ce mai des in tarile industrializate, si care iese intotdeauna invingator in final.

Semnele care apar in primele stadii ale bolii Alzheimer sunt foarte greu de identificat, tocmai pentru ca dupa o anumita varsta unele “scapari” ale memoriei sunt percepute ca fiind normale.

Multa lume confunda boala Alzheimer cu dementa. Care este diferenta? Alzheimer este o boala, in timp ce dementa, care se manifesta prin pierderea memoriei si dezorientare, este un simptom al bolii. Dementa nu se manifesta numai in cazul bolnavilor de Alzheimer.

Este adevarat ca boala Alzheimer este cea mai frecventa cauza a dementei la varstei a treia. Boala Alzheimer este o boala degenerativa ce afecteaza zone ale creierului ce controleaza memoria, inteligenta, capacitatea de judecata, limbajul si comportamentul. Aceasta afectiune este mai grava decat pierderea moderata a memoriei ce apare la persoanele in varsta. Boala se asociaza si cu tulburari de comportament, de personalitate, pierderea abilitatii de a gandi corect si abilitatii de a efectua activitatile zilnice.

Cum apare boala?

Oamenii de stiinta nu cunosc inca exact toate mecanismele care conduc la aparitia acestei boli. Acestia stiu insa ca inca inainte cu zeci de ani fata de momentul de instalare a bolii, in creier se produc depuneri de proteine, asa numitele amiloide. Cercetate sub microscop, acestea au aspectul unor fibre de mici dimensiuni (fibrile) sau formatiuni sferice (placi). Aceste depuneri par sa stopeze schimbul de informatii dintre celulele nervoase, care dupa un timp mor. Este cunoscut faptul ca in cazuri izolate, in care sunt afectati cei tineri, aparitia timpurie a amiloidelor in creier este determinata de un defect genetic. Anumite variante genetice cresc riscul aparitiei bolii, iar acestea pot fi stabilite printr-un test de sange. Cercetatorii nu stiu insa care sunt agentii care activeaza aceste procese, care sunt cauzele si care sunt urmarile.  

Care sunt simptomele bolii?  

La debut, boala se manifesta de cele mai multe ori prin slabirea memoriei, apoi prin disfunctii in ceea ce priveste memoria pe termen scurt si concentrarea, mai tarziu chiar cu tulburare a vorbirii. Capacitatea cerebrala se reduce treptat, insotita de oboseala si pierderea puterii de decizie. De cele mai multe ori, persoanele afectate intra in depresie in aceasta faza. 
Evolutia tipica va continua cu modificari comportamentale si tulburari de personalitate, insotite chiar de delir. Pacientii sunt dezorientati, speriati, nelinistiti sau agresivi. Muta obiecte, activitatile zilnice cum ar fi cumparaturile sau imbracatul sunt tot mai greu de stapanit, persoanele si obiectele din jur nu mai sunt recunoscute. Persoanele afectate traiesc in principal in trecut. 
In final sunt dependenti complet de ingrijirea din partea altei persoane, nu mai detin controlul asupra functiilor corpului, nu mai pot vorbi si devin imobilizati la pat.   

Cum este stabilit diagnosticul?

Cu certitudine absoluta, boala poate fi depistata abia dupa decesul pacientului, in functie de depunerile din creier. In practica, este foarte importanta detectarea bolii cat mai devreme posibil, pentru a putea influenta pozitiv evolutia acesteia. Punctul central il ocupa anamneza (istoria medicala) a pacientului, descrisa de cele mai multe ori de apartinatori. 
Pe langa aceasta, se desfasoara si alte examinari pentru a putea exclude alte afectiuni fizice sau psihice dintre cauzele dementei. Printre acestea se numara analizele de sange, electrocardiograma pentru evaluarea functiei cardiace si examinarea functionarii plamanilor. In anumite cazuri, se recurge la metode de diagnosticare imagistica, spre exemplu rezonanta magnetica sau tomografia computerizata. Metodele mai noi, cum ar fi tomografia de emisie cu foton unic (SPECT) si tomografia cu emisie de pozitroni (PET) garanteaza un grad de precizie mai mare, insa si un pret pe masura. 
Capacitatea cerebrala este examinata de medic pe baza unor teste neuropsihologice (ex: Mini test de evaluare a statusului mental MMSE, Scala de evaluare cognitiva ADAS-cog). Pacientul trebuie sa raspunda la diferite intrebari, cum ar fi de exemplu sa citeasca ora indicata de un ceas, sa deseneze, sa calculeze, sa urmeze anumite instructiuni simple si sa retina cuvinte. Aceste teste sunt folosite si pentru a stabili gradul de avansare al bolii si eficienta tratamentului.  

Tratament
In prezent, nu există tratament pentru vindecarea bolii Alzheimer. Totuși, există la ora actuală două clase de medicamente care pot ameliora simptomele și chiar încetini evoluția bolii. Acestea sunt susțiunte de un Pogram national, eliberându-se gratuit cu aprobare de la Casa Națională de Asigurari.

1. Inhibitori de acetil-colinesterază: 
• Donepezil (Aricept , Aricept Evess);
• Galantamina (Reminyl);
• Rivastigmina (Exelon).
2. Antagonisti NMDA – Memantina (Ebixa)

Sunt utilizate medicamente adjuvante:
•  Cerebrolysin – utilizat in prevenție și în formele ușoare sau moderate de boală de memorie;
• Extract de Gingko Biloba – utilizat în prevenție și în formele ușoare și medii de boală de memorie; 
• Medicație psihiatrică – în cazul formelor de boală de memorie cu tulburări de comportament;
• Vitamino-terapia și antioxidantele – utilizate în principal în prevenție dar și în formele ușoare de boală de memorie;
• Medicația patologiei asociate.