Boala Parkinson

 

Boala Parkinson este o maladie ce aparține unui grup de afecțiuni reunite sub numele de tulburări ale sistemului motor, boli ce apar ca rezultat al distrugerii celulelor cerebrale producǎtoare de dopaminǎ. Cele patru simptome principale ale bolii sunt tremurul, rigiditatea, instabilitatea posturală, precum și tulburările de echilibru și coordonare.

Pe mǎsurǎ ce pacienții ȋnainteazǎ ȋn vȃrstǎ simptomele devin tot mai pronunțate iar tratamentul mai puțin eficient. Ȋn prezent, nu existǎ teste de laborator care sǎ ajute la diagnosticarea precoce a bolii Parkinson, ȋnsǎ cercetǎrile realizate de specialiști sunt tot mai axate pe descoperirea cauzelor care duc la apariția bolii pentru a se putea implementa un tratament specific.

În majoritatea cazurilor, simptomele încep să apară după 50 de ani. Cu toate acestea aproximativ 5% din pacienții care suferǎ de Parkinson au mai puțin de 40 de ani. Bǎrbații prezintă un risc cu 50% mai mare decȃt femeile de a dezvolta aceastǎ boalǎ.

Maladia este cunoscutǎ de sute de ani ȋnsǎ abia ȋn secolul al 19-lea a fost denumitǎ Parkinson după medicul londonez James Parkinson, care a raportat pentru prima dată simptomele bolii în anul 1817, sub denumirea de paralizie spastică.

Boala Parkinson este o afectiune frecventa cu o prevalenta in jur de 1 la 1000, putand ajunge la 1 la 200 in populatia varstnica, estimindu-se ca afecteaza peste 4 milioane de persoane din intreaga lume.

In Romania din statisticile medicale rezulta ce de aceasta boala sufera 40000 pacienti, in fapt existind 70000 de mii de bolnavi care ar fi afectati de aceasta. Din pacate din ce in ce mai multi tineru cu varste cuprinse intre 20-40 de ani sunt diagnosticati cu aceasta boala.

 

Care este cauza bolii Parkinson?
O zona mica din trunchiul creierului, numita substantia nigra, controleaza miscarea. In cazul Parkinsonului, celulele din substantia nigra nu mai produc dopamina, o substanta chimica care ajuta celulele nervoase sa comunice. Deoarece aceste celule mor, creierul nu primeste mesajele necesare despre cum si cand trebuie sa se miste.

 

Simptomele bolii Parkinson

Simptomele bolii Parkinson pot varia de la o persoană la alta. Semnele precoce pot fi ușoare și pot trece neobservate. Mai mult, simptomele ȋncep sǎ apǎra, de multe ori, pe o singurǎ parte a corpului.Acestea pot include:

Tremurǎturi la nivelul membrelor, mȃinilor sau la nivelul degetelor.

Mișcari încetinite. Ȋn timp, boala Parkinson reduce capacitatea pacientului de a se mișca. Acest lucru face ca sarcinile simple sǎ devinǎ unele dificile. Pașii devin tot mai mici, iar pacientul experimenteazǎ probleme ȋn a-și muta picioarele sau ȋn a se redica de pe scaun.

Rigiditatea musculară. Rigiditate musculară poate să apară în orice parte a corpului. Mușchii rigizi limiteazǎ mișcǎrile și pot produce chiar și dureri.

Afectarea posturii și a echilibrului. Postura pacientului se modificǎ și este posibil să aparǎ probleme de echilibru.

Rigiditatea feței. Pacientul care suferǎ de Parkinson capatǎ o figurǎ rigidǎ, zȃmbește mult mai greu, iar mimica facialǎ este redusǎ.

Modificări la nivelul vorbirii. Discursul pacientului poate capǎta inflexiuni obișnuite dar și o intensitate redusǎ.

 

Complicații ale bolii Parkinson

Pe lȃngǎ simptomele fizice, pacientul poate experimenta depresie, anxietate sau fricǎ, toate acestea cauzate de conștientizarea bolii. De asemenea pot apǎrea dificultați ȋn gȃndire pe mǎsurǎ ce boala avanseazǎ.

Persoanele care suferǎ de boala Parkinson pot avea de multe ori probleme de somn, inclusiv insomnii precum și probleme ale vezicii urinare, inclusiv incapacitatea de a controla urina sau dificultăți la urinare precum și disfuncții sexuale.

Constipație este un alt simptom care poate apǎrea la persoanele cu boala Parkinson deoarece tractul digestiv devine mai lent.

 

Tratamentul bolii Parkinson

Tratamentul medicamentos

Boala Parkinson nu poate fi vindecată, dar anumite medicamente ajutǎ la controlul simptomelor. De asemenea, medicul poate recomanda modificarea stilului de viațǎ, exerciții aerobice cȃt și terapia fizicǎ. Medicul poate prescrie medicamente precum:

Carbidopa și levodopa. Levodopa este un produs chimic natural care ajunge în creierul pacientului și este convertit ȋn dopaminǎ. Efectele secundare includ greață și o scădere a tensiunii arteriale atunci cȃnd pacientul se ridicǎ în picioare.

Inhibitori periferici ai catecol-0-metiltransferazei (COMT). Acest medicament prelungește efectul tratamentului cu levodopǎ prin blocarea unei enzime care descompune medicamentul.

Agonisti dopaminergici. Spre deosebire de levodopǎ, medicamentul nu se transformǎ ȋn dopaminǎ ȋnsǎ imită substanța. Efectele adverse ale agoniștilor dopaminergici includ halucinații, somnolență sau comportamente compulsive, cum ar fi hipersexualitatea sau foamea excesivǎ.

Agenții anticolinergici. Aceste medicamente au fost folosite de mai mulți ani pentru a ajuta la controlul tremuratului asociat cu boala Parkinson. Medicul poate recomanda benztropina sau trihexifenidil. Efectele secundare includ: tulburari de memorie, confuzie, halucinații, constipație, gură uscată și urinare dificilă.

Amantadina. Medicii pot prescrie medicameentul numai în stadiul incipient al bolii Parkinson. Efectele secundare pot include umflarea gleznelor sau halucinații.

Tratementul chirurgical

Intervenția chirurgicalǎ este o opțiune doar atunci cȃnd tratamentul medicamentos nu mai controleazǎ simptomele. Dupǎ o intervenție chirurgicalǎ pacientul reȋncepe tratamentul medicamentos.

Electrostimularea profundǎ cerebralǎ este o procedurǎ care este aplicatǎ pacienților ȋntr-un stadiu avansat al bolii. Terapie utilizeazǎ impulsuri electrice pentru stimularea unor anumite zone ale creierului. Aceste impulsurile electrice sunt generate de o serie de electrozi plasați ȋn creier printr-o intervenție chirurgicalǎ.

Transplantul de celule nervoase este un tratament aflat ȋncǎ ȋn faza experimentalǎ. Pȃnǎ ȋn acest moment, nu se cunosc informații despre beneficiile aceste proceduri.

 

Cum se traieste cu boala Parkinson:

 Atitudinea pozitiva si mentinerea unei rutini zilnice sunt esentiale pentru controlul pe termen lung al bolii. Stilul de viata al bolnavului de Parkinson trebuie sa includa: 
      -   o dieta echilibrata, bazata pe legume, fructe si alimente bogate in proteine (lactate, cereale); 
      -   consumul unei cantitati suficiente de apa si evitarea alcoolului si a bauturilor cu cafeina; 
      -   aport de multivitamine si minerale
      -   program de exercitii fizice – sedentarismul inrautateste starea generala de sanatate. Miscarea mentine flexibilitatea articulatiilor si tonusul postural, tonifica muschii, imbunatateste circulatia sanguina si reduce stresul. 
      -   activitati in aer liber (plimbari, gradinarit) 
      -   cat mai multe modalitati de petrecere a timpului liber care ii fac placere pacientului. 

   O stare psihica buna este esentiala pentru succesul tratamentului. E important ca pacientul sa isi accepte boala si limitele, sa nu se descurajeze, sa accepte ajutorul celor apropiati atunci cand are nevoie de el, sa continue sa faca ce ii place, sa nu se lase coplesit de depresie cand activitatile de rutina devin dificile si sa nu se izoleze, sa aiba in continuare viata sociala. Cu tratament, optimism si sprijinul celor apropiati, pacientul se poate bucura de o viata relativ normala multi ani.