Psihologia este știința care studiază comportamentul uman, inclusiv funcțiile și procesele mentale ca inteligența, memoria, percepția, precum și experiențele interioare și subiective cum sunt: sentimentele, speranțele și motivarea, procese fie conștiente, fie inconștiente. Abordări ale psihologiei: Abordarea Cognitivă, Abordarea Umanistă, Abordarea Comportamentală, Abordarea Psihodinamică.
Psihiatria poate fi definită ca o „disciplină de sinteză” prin care urmărirea și menținerea sănătății mintale - scopul său principal - se obțin luând în considerare diverși factori: psihologici, socio-culturali, politici, juridici, medico-farmacologici. Domeniul psihiatriei se extinde în multe alte specialități medicale. Tulburările psihice și bolile mintale influențează aproape toate aspectele vieții unui pacient, funcțiile fizice, comportamentul, afectivitatea, perceperea realității, relațiile interumane, sexualitatea, munca și timpul liber.
Epilepsia este o tulburare psihica cauzata de o afectiune medicala,ce provoaca simptome psihologice .
Epilpsia este o boala care iti schimba total viata,adesea incurabila si alcarei cauze, de cele mai multe ori raman nedesoperite si care pot aparea la orice varsta.
Crizele epileptice reprezinta tulburari periodice ale activitatii electrice ale creierului care conduc la disfunctii cerebrale temporare.
Pentru desfăşurarea normală a funcţiilor cerebrale este necesar ca impulsurile electrice să se descarce într-o manieră ordonată, organizată şi coordonată.
Prin intermediul impulsurilor nervoase se realizează comunicarea între creier şi măduva spinării, nervi şi muşchi, precum şi între diferitele arii cerebrale. Atunci când impulsurile nervoase sunt descărcate anormal se poate produce o criză.
Aproximativ 2% dintre persoanele adulte prezintă o criză la un moment dat în cursul vieţii. În două treimi dintre cazuri criza este unică. De cele mai multe ori crizele epileptice debutează în prima parte a copilăriei sau târziu la vârsta adultă. Termenul de "criză" este preferat faţă de termenul "epilepsie" deoarece se consideră în mod incorect că în epilepsie există leziuni cerebrale sau tendinţa pacienţilor de a fi violenţi.
Cauzele epilepsiei nu sunt cunoscute în totalitate, însă specialiştii spun că boala este provocată de unele anomalii craniene şi cerebrale.
Epilepsia se produce în urma impulsurilor electrice excesive de la nivelul creierului.
Impulsurile electrice produse de sistemul nervos sunt puternice, ducând, astfel, la apariţia crizelor convulsive.
Epilepsia mai poate fi cauzată de infecţii cerebrale (meningită, encefalită), accidente vasculare cerebrale, tumori ale creierului, boala Alzheimer, consumul excesiv de alcool sau de droguri.
Epilepsia apare, în cele mai multe cazuri, la copii, deoare zona cerebrală a acestora este mult mai sensibilă.
Boala poate fi prezentă, însă, şi la adulţi. Identificarea cauzelor care au dus la apariţia epilepsiei sunt, în cazul multor bolnavi, neidentificate.
Simptomele epilepsiei nu sunt numeroase. Singurele semne ale acestei afecţiuni sunt crizele convulsive. Crizele convulsive durează de la câteva secunde până la câteva minute. În acest interval, muşchii devin rigizi, apar spasmele musculare, capul nu mai poate fi susţinut, iar bolnavul îşi poate pierde conştiinţa. Unii pacienţi rămân, însă, conştienţi în timul acestor episoade, amintindu-şi ulterior ce s-a întâmplat.
Simptomele epilepsiei, mai exact crizele convulsive, numite şi crize epileptice pot fi prevenite prin administrarea unor medicamente speciale şi adoptarea unui anumit stil de viaţă.
Tratamentul epilepsiei are in vedere in primul rand, suprimarea, pe cat posibil, a crizelor. Medicatia anticonvulsivanta se va administrate sub o stricta supraveghere a unui medic, se va face fara intrerupere, ani de zile. Dintre acestea amintim:
-fenobarbitalul,
-fenitoinul,
-mesantionul,
-primidonul.
Tratamentul chirurgical se impune daca epilepsia este cauzata de o tumora cerebrala, de un hematom sau orice alta afectiune abordabila chirurgical si care poate rezolva boala.
Tratamentul dietetic recomanda un regim:
-declorurat,
-bogat in grasimi
-si sarac in hidrocarbonati.
-evitandu-se alcoolul, tutunul si condimentele.