Psihologia  este știința care studiază comportamentul uman, inclusiv funcțiile și procesele mentale ca inteligența, memoria, percepția, precum și experiențele interioare și subiective cum sunt: sentimentele, speranțele și motivarea, procese fie conștiente, fie inconștiente. Abordări ale psihologiei: Abordarea Cognitivă, Abordarea Umanistă, Abordarea Comportamentală, Abordarea Psihodinamică.

Psihiatria poate fi definită ca o „disciplină de sinteză” prin care urmărirea și menținerea sănătății mintale - scopul său principal - se obțin luând în considerare diverși factori: psihologici, socio-culturali, politici, juridici, medico-farmacologici. Domeniul psihiatriei se extinde în multe alte specialități medicale. Tulburările psihice și bolile mintale influențează aproape toate aspectele vieții unui pacient, funcțiile fizice, comportamentul, afectivitatea, perceperea realității, relațiile interumane, sexualitatea, munca și timpul liber.

Ne calmeaza intr-adevar fumatul?

Ne calmeaza intr-adevar fumatul?

Ajuta intr-adevar fumatul la inlaturarea stresului? In momente in care te simti suprasolicitat sau stresat, te poate ajuta daca fumezi o tigara? Fumatorii vor raspunde afirmativ, intrucat simt ca fumatul le usureaza starea de stres, de anxietate, de tensiune ori alte emotii negative. Intr-adevar simptomele stresului se pare ca sunt tinute la distanta dupa ce se fumeaza o tigara, insa este doar un efect de moment al nicotinei asupra organismului.

Nicotina din tigari ajunge la creier in mai putin de 10 secunde. Efectul de eliberare de stres dupa fumat este datorat eliberarii de dopamina in creier. Este un hormon al „fericirii” secretat de organism care ajuta la calmarea nervilor si la relaxare.

Cand fumezi inhalezi si expiri adanc, ceea ce este o modalitate de relaxare a corpului. Daca se iau in considerare efectele imediate ale fumatului, se pare ca da, ajuta la relaxare si eliberare momentana de stres. Exista insa si alte efecte, care isi fac de obicei simtita prezenta pe termen lung.

Nicotina modifica modul de functionare al substantelor chimice din creier, afectand neurotransmitatorii. Astfel se schimba modul de functionare al celulelor cerebrale, iar daca nu mai exista aportul de nicotina in corp, se revine la starea normala. De aceea pentru a scadea stresul apelam la inca o tigara, si apoi la alta, continuam sa pompam nicoltina in sange, fapt ce are efecte dezastruoase asupra sanatatii.

Nicotina se numara printre cele mai provocatoare de dependenta substante cunoscute omului, iar cand este combinata si cu monoxidul de carbon continut de tigari, creste si rata cardiaca si tensiunea arteriala. Se supun astfel unui stres atat vasele de sange cat si inima, creandu-se pericolul aparitiei de afectiuni cardiace si atacuri cardiace.

Tinand cont de efectele negative pe care le are fumatul pe termen lung, simpla eliberare de stres prin fumarea unei tigari pare sa nu mai fie o optiune atat de buna.

Efectele calmante ale nicotinei au fost demonstrate pe un grup de nefumatori, in timpul provocarii unui acces de furie. Cercetatorii care editeaza "Behavioral and Brain Functions" sugereaza ca nicotina poate altera activitatea zonelor cerebrale care sunt implicate in inhibarea emotiilor negative, cum ar fi furia.

Jean Gehricke a condus o echipa de cercetatori de la Universitatea California, care a studiat efectele plasturilor cu nicotina asupra tendintei subiectilor de a se razbuna, ca raspuns la manie. Subiectii s-au jucat pe calculator si vedeau ecranul unui alt jucator, pe care il considerau inamic, desi, in realitate, jucau singuri. Dupa fiecare runda, castigatorul avea ocazia sa se razbune pe adversarul sau cu o serie de zgomote neplacute - cu durata si intensitatea setate de invingator. La unii subiecti, nicotina era asociata cu o tendinta redusa de razbunare, chiar si dupa provocarea 'inamicului'.
Dupa Gehricke, 'Participantii care au aratat modificari induse de nicotina in ceea ce priveste comportamentul agresiv, aveau de asemenea modificari in metabolismul cerebral. Scaderea intensitatii dorintei de razbunare indusa de nicotina era datorata modificarilor metabolice, ca raspuns la nicotina al centrilor responsabili pentru orientare, planificarea si procesarea stimulilor emotionali.'

Autorii spun ca descoperirile lor intaresc ideea ca oamenii nervosi sunt mai susceptibili la efectele nicotinei, si deci au mai multe sanse sa devina dependenti de fumat. Concluzia lor este ca 'noile tratamentele comportamentale care afecteaza ariile corticale si limbice, cum ar fi controlul emotiilor negative, pot ajuta in renuntarea la fumat mai mult decat un sindrom de intrerupere.'

Insa dupa parerea multora fumatul inseamna doar dependenta, bani rulati si arsi, moarte lenta dar sigura si da ei cred ca fumatul ii calmeaza. 

© 2015 Copyright by psihologie-psihiatrie.ro