Psihologia  este știința care studiază comportamentul uman, inclusiv funcțiile și procesele mentale ca inteligența, memoria, percepția, precum și experiențele interioare și subiective cum sunt: sentimentele, speranțele și motivarea, procese fie conștiente, fie inconștiente. Abordări ale psihologiei: Abordarea Cognitivă, Abordarea Umanistă, Abordarea Comportamentală, Abordarea Psihodinamică.

Psihiatria poate fi definită ca o „disciplină de sinteză” prin care urmărirea și menținerea sănătății mintale - scopul său principal - se obțin luând în considerare diverși factori: psihologici, socio-culturali, politici, juridici, medico-farmacologici. Domeniul psihiatriei se extinde în multe alte specialități medicale. Tulburările psihice și bolile mintale influențează aproape toate aspectele vieții unui pacient, funcțiile fizice, comportamentul, afectivitatea, perceperea realității, relațiile interumane, sexualitatea, munca și timpul liber.

Sanatatea mintala a persoanelor de peste 50 de ani imbunatatita de mersul la biserica

Sanatatea mintala a persoanelor de peste 50 de ani imbunatatita de mersul la biserica

Mersul la biserica imbunatateste sanatatea mintala a persoanelor de peste 50 de ani

 

Rezultatele unui studiu al Facultatii de Medicina Erasmus din Rotterdam nu vor fi pe gusturile ateilor. Se confirma statistic o teorie mai veche care spune ca religia, indiferent de realitatea credintelor propovaduite, are o utilitate sociala importanta. Participarea la activitati religioase este un antidepresiv mult mai eficient pentru europenii de peste 50 de ani decat participarea la activitati sportive, educationale sau politice.

Peste 9000 de europeni peste 50 de ani au fost urmariti de cercetatori de-a lungul a patru ani, singura activitate asociata consistent cu o stare de bine fiind mersul la biserica, moschee sau sinagoga. In schimb participarea la activitati politice sau comunitare are un efect doar pe termen scurt, pe termen lung ducand la cresterea simptomelor depresive. Activitatile sportive sau alte activitati sociale nu au niciun efect benefic.

“Biserica pare sa joace un rol social foarte important in scaderea frecventei depresiei de varsta a treia”, spune dr. Mauricio Avendano, unul dintre autorii studiului si epidemiolog la The London School of Economics and Political Science (LSE). “Nu e clar daca asta se datoreaza religiei per se sau daca e vorba mai degraba de faptul ca oamenii nu se simt izolati social apartinand de o comunitate”.

Depresia nu este atat de meteo-sensibila, mai constata studiul, dar este foarte influentata de prosperitatea economica sau reteaua sociala a individului. Europenii din sud (spaniolii si italienii) sunt mai predispusi la depresie fata de cei din Scandinavia, Austria, Germania, Franta si Benelux. In ciuda stereotipului care-i prezinta pe sudici foarte sociabili, studiul constata ca europenii din sud cu o varsta de peste 50 de ani socializeaza in afara familiei mai putin decat ceilalti. Un alt rezultat surprinzator este ca voluntariatul nu imbunatateste sanatatea mintala a persoanelor de varsta a treia.

Se pare ca mersul la biserica ajuta foarte mult la sanatatea mintala a peroanelor in varsta, ii linisteste si ii face sa vada viata cu alti ochi. 

In Romania, in ultimii ani, in special persoanele trecute de varsta de 50 de ani au inceput sa mearga in pelerinaje pentru a se ruga la mosatele sfintilor.

© 2015 Copyright by psihologie-psihiatrie.ro