Tulburarile alimentare si depresia

Peste jumatate dintre persoanele care sufera de tulburari alimentare sufera si de o forma de depresie. Femeile sunt mai susceptibile sa sufere de depresie, tulburare alimentara si respect de sine scazute, precum si o imagine de sine negativa. Teama de a fi gras si obsesia controlului, precum si asocierea slabiciunii corporale cu frumusetea fzica induse de mass media sunt larg raspandite in societatea zilelor noastre.

Ca si persoanele anorexice, si persoanele bulimice au o preocupare constanta fata de mancare si fata de obsesia de a slabi. In mod popular, multi oameni au impresia ca persoanele care au o problema cu mancarea sunt si foarte slabe, bulimicii “ascunzandu-se” mai bine decat anorexicii. Desi nu departe de adevar, exista si cazuri in care cineva care sufera de una dintre aceste tulburari pare sa aiba o greutate normala.

Acest fapt a impins multe femei, in special tinere si adolescente catre comportamente  auto-distructive. Tulburarile alimentare afecteaza psihicul unei persoane, sanatatea si nivelul de functionare in general. Acestea sunt boli serioase, fiind socotite bolile mentale cu rata mortalitatii cea mai ridicata.  Ele presupun amenintari serioase asupra sanatii fizice si mentale a unei persoane, incepand cu probleme dentare, cardiace si gastrointestinale si nu rareori moartea. Urmarirea cu asiduitate a slabiciunii fizice ca si criteriu de frumusete, care este antreul anorexiei, pare sa isi aiba originile in tranzitiile culturii catre un ideal de frumusete scheletic. Comportamentul auto-distructiv este din nefericire sprijinit cultural.

Mituri despre bulimie si anorexie.

1) Cei care au o greutate normala nu sufera de tulburari alimentare. Fals. Exista cazuri in care greutatea unei persoane nu este edificatoare pentru diagnosticarea unei tulburari alimentare. Persoanele bulimice par sa aiba uneori o greutate normala sau uneori peste. Cei care mananca compulsiv au de cele mai multe ori o greutate peste normal.

2) Barbatii nu au tulburari alimentare. Fals. Desi intr-un numar mai redus (1 din 4 cazuri) si barbatii sunt expusi tulburarilor alimentare.

3) Tulburarile alimentare sunt o alegere constienta. Fals. Desi multi oameni aleg constient un anumit stil de viata, tulburarile alimentare sunt o boala care se dezvolta in timp si a caror aparitie e cauzata atat de factori biologici, sociali, psihologici si interpersonali.

Ce pot face cei din jur?

Mesaje de genul “mananca si tu ceva ca esti pielea si osul” sau “mai lasa mancarea aia ca te-ai rotunjit” sunt daunatoare in egala masura mai ales pentru tinerele fete sau adolescente. Terapia de familie (orientata pe solutii sau cognitiv comportamentala) impreuna cu un tratament medicamentos (daca este cazul in cazul inanitiei). Nu ii criticati sau judecati pe cei care sufera de aceste tulburari. Nu a fost alegerea lor sa se imbolnaveasca, dar ii puteti ajuta oferind sprijin in cadrul terapiei de familie. Nu fortati persoana sa manance- vindecarea nu este o lupta pentru control. Nu faceti comentarii despre continutul caloric, greutatea persoanei, felul in care arata (nu o complimentati daca este slaba ca “arata precum o manechina!”), sprijiniti demersul persoanei daca aceasta cauta ajutor specializat, ajustati-va asteptarile (nu exista recuperare perfecta sau rapida), asigurati-o ca nu este singura in lupta ei cu tulburarea alimentara.

Depresia cauzata de tulburarile alimentare este un flagel la scara mondiala,specialisti incercand acum prin toate mijloacele eradicarea acestui flagel.